Erasmus+ at its best in Tunisia

  

E adevărat ce se spune: Erasmus+ deschide noi orizonturi! Privind în spate, nu cu multă vreme în urmă nici nu mi-aș fi imaginat că voi ajunge să petrec două luni în Tunisia. Totuși, pot spune că decizia de a părăsi Europa în favoarea caldelor meleaguri africane, tocmai când în România frigul își făcea apariția, a fost una dintre cele mai îndrăznețe și înțelepte decizii pe care le-am luat vreodată. Deoarece cred că un pic de context ar constitui un adaos favorabil în înțelegerea experienței mele, vă voi spune că la finalul verii eram o proaspăt absolventă de master, fără o direcție clară de viitor, și știam doar că vreau să fac ceva diferit. Aveam impresia că nu investisem suficient timp în a-mi înțelege proprile dorințe și aspirații și mă aflam într-un punct mort atâta vreme cât nu reușeam să mă cunosc mai bine. După cum mi-a dovedit experiența din Tunisia, aveam dreptate.

           

Un cumul de factori m-a îndemnat să aleg Erasmus+, dar cea mai mare valoare au avut-o sfaturile prietenilor care au trăit astfel de experiențe și au avut de câștigat enorm de pe urma lor. Cu toate acestea, în momentul în care am descoperit oportunitatea de a face voluntariat în Tunisia, pe pagina Greentin, aproape fiecare părticică din mine respingea ideea. Rămânea rațiunea. Un astfel de act ar fi reprezentat cu adevărat o ieșire din zona de confort. Nu aveam să cunosc pe nimeni acolo, aveam să fiu departe de familie și prieteni, și chiar și activitățile presupuse de voluntariat reprezentau ceva nou.

            Apoi, rațiunea și-a făcut simțită prezența: nu aveam niciun motiv real să resping această oportunitate; nu aveam niciun plan de viitor pe termen scurt, proiectul era de doar două luni, timp suficient încât să mă ajute să descopăr o altă cultură și să călătoresc. În același timp, îmi propusesem să-mi îmbunătățesc cunoștiințele de limbă engleza, iar acum aveam șansa să comunic astfel timp de două luni. M-am provocat pe mine însămi și am făcut-o- acum mă uit în urmă cu enormă recunoștință pentru această alegere.

            Eram singura persoană din România și am lucrat alături de alți patru voluntari din Spania. Organizația care ne-a primit, Association Tunisienne Pour La Jeunesse et La Diffusion de Culture De La Paix, se afla la primul său proiect, dar s-a descurcat exemplar. Voluntariatul a constat în lucrul cu mozaicul, o artă reprezentativă a culturii tunisiene. Am lucrat în cea mai mare parte la Muzeul Arheologiei din Sousse, unde am avut șansa să cunosc o mulțime de artiști internaționali, tineri dornici să învețe și, desiguri, alți voluntari tunisieni, care doreau mereu să se asigure că ne e bine. Mereu mă voi considera privilegiată pentru faptul că am ajuns să cunosc oameni atât de minunați. Poate  că sună clișeic, dar nu e nicio exagerare: poporul tunisian se distinge prin atitudinea primitoare.

            Desigur, au existat și momente grele, în care dorul de casă părea copleșitor. Dar știu că după fiecare astfel de momente deveneam mai puternică și înțelegeam mai bine cum să îmi gestionez emoțiile. În Tunisia am trăit clipe minunate, dar oriunde aș fi, voi rămâne cu amintirile pe care mi le-am făcut acolo și cu conștiința tuturor lucrurilor câștigate în aceste două luni.

            Aceasta a fost experiența mea Erasmus+. Am lăsat mulțumirile la final deoarece am considerat că veți înțelege mai bine cât de recunoscătoare sunt, citind rândurile de mai sus. Le mulțumesc Centrului pentru Dezvoltare Durabilă Greentin, organizației Ecocompartimos, și Association Tunisienne Pour La Jeunesse et La Diffusion de Culture De La Paix pentru valorile pe care le promovează și pentru că fac posibile astfel de experiențe. De asemenea, le mulțumesc din suflet celor care m-au îndemnat să fac acest pas și m-au încurajat pe parcurs. Acum, încerc la rândul meu să îi îndemn pe alții să încerce experiența voluntariatului.

Ilinca Serban – voluntar in proiectul MOPAZ finantat prin programul ERASMUS+